filótim (-mi),
adj. –
Generos, darnic, galanton. – Mr.
filotim. Ngr. φιλότιμος (
DAR; Gáldi 191).
Sec. XVIII. – Der.
filotim, s.n. (
dar;
filodormă),
sec. XIX, înv.;
filotimie, s.f. (generozitate, blîndețe), din ngr. φιλοτιμία;
filotimisi, vb. refl. (a da dovadă de generozitate, a se
purta cu galanterie), din ngr. φιλοτιμέω, aorist φιλοτίμησα (
Graur,
BL, IV, 79).