Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția suflete definiție dex
suflete
găsește rime pentru
suflete
SÚFLET,
suflete
, s.n.
1.
Totalitatea
proceselor
afective
,
intelectuale
și
voliționale
ale
omului
;
psihic
. ♢
Loc
. adv.
Din
suflet
sau
din tot
sufletul
, din
adâncul
sufletului
= cu
pasiune
, cu
convingere
;
foarte
mult
.
Cu
(sau
fără
)
suflet
= cu (sau
fără
)
însuflețire
, cu (sau
fără
)
elan
. ♦
Trăsătură
de
caracter
(
bună
sau
rea
);
p. ext.
caracter
. ♦
Persoană
considerată din
punct
de
vedere
al
trăsăturilor
de
caracter
.
Era
un
suflet
mare
, care
înțelegea
lumea
. ♦
Omenie
,
bunătate
,
milă
.
Om
fără
suflet
. ♦
Curaj
,
temeritate
,
îndrăzneală
.
A
prinde
suflet
.
2.
Factor
,
element
esențial
al unui
lucru
, al unei
acțiuni
etc.
3.
(În
filozofia
idealistă
și în
concepția
religioasă
)
Substanță
spirituală
care dă
omului
viață
și care este
socotită
de
origine
divină
și cu
esență
veșnică
. ♢ Expr.
A-și
încărca
sufletul
cu...
= a
comite
o
faptă
rea
.
A avea
(ceva)
pe
suflet
= a fi
preocupat
,
chinuit
de ceva. (Fam.)
A nu avea
(pe cineva)
la
suflet
= a nu
iubi
(pe cineva), a nu-l
simpatiza
.
A(-i)
scoate
(cuiva)
sufletul
= a nu
lăsa
(pe cineva) în
pace
, a
sâcâi
, a
enerva
.
A-i
ieși
(cuiva)
sufletul
=
a)
a
muri
;
b)
a
munci
din
greu
, a se
chinui
.
Cu
sufletul
la
gură
=
a)
în
agonie
;
b)
respirând
foarte
greu
de
oboseală
sau de
emoție
.
A-și
stupi
sufletul
= a
munci
din
greu
, a se
chinui
cu ceva.
A-și
căuta
(sau
vedea
,
griji
)
de
suflet
(sau
de
ale
sufletului
) = a se
comporta
în
conformitate
cu
normele
bisericești
.
A
căuta
de
sufletul
cuiva
= a da ceva de
pomană
în
amintirea
unui
mort
.
(Să) fie de
sufletul
cuiva!
= fie ca
Dumnezeu
să-i
ierte
păcatele
!
A fi
(sau
a se
face
)
trup
și
suflet
cu cineva
= a fi
extrem
de
devotat
cuiva.
A-și
vinde
sufletul
= a
păcătui
foarte
tare
.
4.
Viață
.
A avea
șapte
suflete
♢ Expr.
A (mai)
prinde
(sau
a
căpăta
)
suflet
= a se
întrema
(după o
boală
).
A
lua
(cuiva)
sufletul
= a
omorî
(pe cineva).
A avea ceva pe
(sau
la
)
sufletul
său
= a avea ceva în
posesiune
. ♦
Inimă
. ♢ Expr.
A i se
rupe
sufletul
(de
mila
cuiva)
= a
suferi
foarte
mult
pentru
nenorocirea
cuiva.
A(-i)
merge
(cuiva ceva)
la
suflet
= a(-i)
plăcea
mult
, a(-i)
produce
o
mare
satisfacție
.
5.
Persoană
, ins,
om
;
p. gener.
orice
ființă
. ♦
Locuitor
.
Oraș
de un
milion
de suflete
.
6.
(Pop.)
Suflare
,
suflu
,
respirație
.
Pe
nări
el
scoate
suflet
puternic
. ♢
Loc
. adv.
Într-un
suflet
=
foarte
repede
. ♢
Loc
. vb. ♢
Loc
. vb.
A-și
trage
sufletul
= a
respira
. ♢ Expr.
A-și
lua
suflet
= a
respira
adânc
; a-și
potoli
respirația
.
A-i
veni
sufletul
la
loc
= a-și
potoli
respirația
; a se
liniști
.
7.
(În
sintagme
și expr.)
Copil
(
rar
fiu
)
de
suflet
=
copil
adoptiv
.
A
lua
de
suflet
= a
adopta
un
copil
.
A da de
suflet
= a-și
ceda
copilul
unei
persoane
care
îl
adoptă
. – Lat. *
suflitus
(<
suflare
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia suflete
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK