STOP
I. interj. 1. stai! oprește!
2. (în
telegrafie, pentru separarea
frazelor)
punct!
II. s. n. 1. semafor pentru reglarea
circulației rutiere;
panou care
impune în
mod obligatoriu oprirea la
intersecție. ♦
lampă de
semnalizare montată la partea din
spate a unui
autovehicul, care se aprinde când
sunt acționate
frânele acestuia.
2. oprirea
balonului la
fotbal și la
hochei. ♦ (
tenis) minge trimisă scurt, lângă
fileu, când
adversarul se află
plasat pe fundul
terenului.
3. stop cardiac = oprirea
temporară a inimii ca urmare a lipsei
oxigenului necesar;
stop respirator = oprirea
temporară a
respirației, datorită intoxicării cu
gaze, cu
medicamente, electrocutării etc.
4. stop-cadru =
imagine asupra căreia se oprește
momentan aparatul de
filmat;
stop-camera =
procedeu de
filmare combinată constând în oprirea
bruscă a
aparatului de
filmat și a
personajelor din
cadru, efectuarea unor modificări
scenice și realuarea filmării.
5. unghi
format de frunte și
linia botului, care poate
caracteriza o
rasă de
animale. (< fr., engl.
stop)