gáleș (gáleși),
–
1. Iubitor, drăgăstos,
duios. –
2. Melancolic. Sl. (bg., sb.)
galiti „a tînji”,
confundat cu sb.
gao, gal(eša) „
negru” , bg.
kaleš „cu
ochi negru”, cf. mr., megl.
caleș „(
oaie) cu
ochi negri”, de unde ngr. ϰάλεσια,
alb.
kalješ, cf.
galiță. Influența lui
kaleš este evidentă mai
ales prin
faptul că acest cuvînt se folosește
aproape exclusiv cu
privire la
ochi. Totuși, der.
directă de la
kaleš (Berneker 293;
DAR), nu este probabilă; mai
curînd este
vorba de un der. de la vb.
galiti, ca bg.
galen „
fraged”, cu
schimbare de suf. ca urmare a contaminării menționate (cf. Lowë 50). – Der.
îngălișat, adj. (
rar, melancolic,
trist).