giumbúș (giumbúșuri),
s.n. – Ghidușie, caraghioslîc. – Mr.
giumbușe, megl.
giămbuș. Tc.
cümbüs (Șeineanu, II, 190; Roesler 69; Lokotsch 752); cf. ngr. τσιμπούσι, bg.
ğumbĭuš. Este dublet al lui
gimbiș, s.n. (Munt.,
rar,
haz, ghidușie). – Der.
giumbușlîc, s.n. (ghidușie, caraghioslîc), din tc.
cambazlik „acrobație”,
confundat cu cuvîntul anterior.