hulúb (hulúbi),
s.m. – Porumbel. – Var.
golumb, gulup. Mr.
gulup. Rut.
holub, var. din sl.
goląbi (Miklosich,
Lexicon, 135; Cihac, II, 144; Byhan 311;
DAR), cf. bg.
golăb. – Der.
hulubiță, s.f. (porumbiță), cf. sl.
goląbica;
hulăbărie, s.f. (porumbar,
adăpost pentru
hulubi). – Cf.
gulup.