ierúncă (ierúnci),
s.f. –
Urzică (Bonasia betulina). – Var.
iruncă. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu sl.
jarębĭ, jarębĭca „potîrniche” (Cihac, II, 149; Scriban), însă der.
directă este dificilă. Drăganu,
Dacor., VI, 284, se gîndea la sb.
jaruh „de
primăvară” sau bg.
jarka, jarica „
puișor”.