învitá (învitéz, învitát),
vb. –
1. A incita, a stimula. –
2. A provoca, a ațîța. –
3. (Refl.) A se reuni, a se întruni. Lat.
invitāre (Pușcariu 903; Candrea-Dens., 898; Tiktin;
DAR). Înv., se
aude încă în unele regiuni; a
fost înlocuit
aproape complet de dubletul său
invita, vb. (a pofti), din fr.
inviter. – Der.
învitător, adj. (instigator);
învitătură, s.f. (înv., instigare).