medélniță (medélnițe),
s.f. –
Lighean. Sl.
mĕdĕnica, din
mĕdi „
cupru” (Miklosich,
Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 191), cf. mag.
medence „spălătorie”.
Sec. XVII, înv. – Der.
medelnicer, s.m. (
boier de rangul al treilea, numit astfel pentru că la
început îi
oferea domnului ligheanul de
spălat pe mîini
înainte de
masă; mai tîrziu a
devenit o
sarcină onorifică, asimilată de Regulametul Organic cu
gradul de locotenent);
medelnicereasă, s.f. (
nevasta medelnicerului);
medelnicerie, s.f. (funcția de medelnicer).