mînătarcă (mânătắrci),
s.f. –
Ciupercă (Boletus edulis). – Var.
mănătarcă, (Trans., Munt.)
mitarcă. Megl.
măntari. Ngr. μανιτάρι, din gr. ἀμανίται (Tiktin) cu suf. -
că la
fel ca în bg.
manatarka (după Conev 42, din bg.) Fonetismul a
fost alterat prin
falsa asociere cu
mînă.