nisétru (nisétri),
s.m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl.
jesetrŭ, probabil prin intermediul bg.,
rus.
esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr.
jesetra (bg.
nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din
rom.). Fonetismul este
curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *
isetru, cu aglutinarea
articolului.