piéptene (piépteni),
s.m. –
Obiect de
toaletă pentru
păr,
darac. – Mr., megl.
chiaptine, istr.
coptir. Lat.
pĕctĭnem (Pușcariu 1312; Candrea-Dens., 1383; REW 6328), cf. it.
pettine, prov.
penche, fr.
peigne, sp.
peine, port.
pente. – Der.
pieptăna, vb. (a da cu
pieptenele prin
păr; a dărăci; a curăța, a cizela, a îngriji), care
ar putea reprezenta lat.
pĕctĭnāre (Pușcariu 1311; Candrea-Dens., 1384; REW 6329), cf. mr., megl.
chiaptin;
pieptănariță, s.f. (
creasta-
cocoșului, Cynorosus cristatus);
pieptănătură, s.f. (coafură, frizură), cf. lat. med.
pectinatura;
pieptănaș, s.m. (
pieptene mic);
pieptenel, s.m. (
darac);
pieptănar, s.m. (fabricant de
piepteni);
cheptene, s.m. (Arg.,
bou).