priméjdie (priméjdii),
s.f. –
Pericol. – Megl.
primeajdă. Sl. (bg.)
prĕmeždije (Mikloisch,
Slaw. Elem., 40; Cihac, II, 191; Berneker , II, 32). – Der.
primejdios, adj. (periculos);
primejdui, vb. (a fi, a pune în
pericol; refl., a se expune unui
pericol).