proháb (proháburi),
s.n. –
1. Fantă, deschizătură. –
2. Șliț. Origine incertă. Este
fără îndoială cuvînt sl. S-
ar putea porni de la sb.
vabiti „a (se) încreți”, de unde un *
provab „cusătură încrețită” ca
strizati „a
tăia”
față de
prostriz „fantă, deschizătură la îmbrăcăminte”.