răposá (răposéz, răposát),
vb. –
1. (Înv.) A se
odihni. –
2. A
muri, a
deceda. – Var. înv.
răpăosa. Mr.
răpăsedzu, răpăsare, megl.
răpos, răpusari. Lat.
rĕpausāre (Tiktin; REW 7218), cf. it.
riposare, prov.
repausar, fr.
reposer, sp.
reposar. – Der.
răposat, s.m. (defunct);
apusat, s.m. (defunct), probabil prin contaminare cu
apus (după Drăganu,
Dacor., III, 726, dintr-un lat. *
appausātus).