ridíche (ridíchi),
s.f. –
Plantă (Raphanus sativus). – Var.
rădiche. Lat.
radῑcŭla „radiculă” (Pușcariu 1425; Tiktin), cf. it.
radicchio › ngr. ῥαδίϰι „un
tip de
buruiană” › tc.
radikia, alb.
radhikje „
cicoare”. Der. din ngr. (Candrea) sau din sl.
rŭdŭky „
lăptucă” (Miklosich,
Lexicon, 808), este mai
puțin probabilă. – Der.
ridichioară, s.f. (
cerențel, Geum urbanum).