schísmă (-me),
s.f. – Sciziune. – Var. înv.
shismă. Mr.
shizmă. Mgr. σχίσμα (Murnu 50; Gáldi 250) și modern din fr.
schisme. – Der.
schismatic, adj., din fr.
schismatique;
schismi, vb. (înv., a
forma), probabil prin confuzia lui
schismă cu
schimă „
formă” (Tiktin).