sglobíu (-íe),
adj. –
1. Rău, ticălos. –
2. Ștrengar, zbulrdalnic, poznaș. –
3. Vesel, jucăuș, vioi. – Var.
zglobiu, z(g)lobiv. Sl.
zglobivŭ (Cihac, II, 342; Șeineanu,
Semasiol., 220; Tiktin; cf. Hasdeu,
Col. lui Traian, 1882, p. 245-9, 478-90), cf. bg.
zlobiv „răutăcios”, v.
pol.
zglobiwy „
rău”.
Primul este înv.