síci (-iuri),
s.n. –
1. Parte rotunjită a
arșicului. –
2. Armaș,
ministru al
poliției, slujbă care se obține la
jocul de
arșice, la tragerea cu
fața în
sus. Origine îndoielnică. După Tiktin, din tc.
sicn „închisoare”,
seccan „temnicer”; mai
puțin probabil din tc.
sik „masiv” (Șeineanu, II, 321).