tulúmbă (-be),
s.f. –
Pompă de incendiu. – Mr.
tulumbă, megl.
tolombă. Tc.
tulumba, din it.
tromba (Roesler 604; Șeineanu, II, 367; Lokotsch 2104; Ronzevalle 119), cf. ngr. τουλῦμπα, bg.
tulumba. – Der.
tulumbagiu, s.m. (pompier), din tc.
tulumbaci;
tulumbiță, s.f. (
clistir).