únchi (-i),
s.m. –
Termen de adresare al
copiilor către
frații părinților. –
Unchi mare,
fratele bunicului;
unchi mic, văr al
tatălui. – Var.
unchiu. Lat.
ăνuncŭlus, probabil provenit din *
unclus (Pușcariu 1809; REW 838; Rosetti, I, 70), cf. prov., fr.
oncle, alb.
unkj (Philippide, II, 632).
Uz general (
ALR, I, 165). – Der.
unchiaș, s.m. (bătrîn).