ACRÍ,
acresc, vb. IV. Tranz. și refl.
1. A face să devină sau a deveni (mai)
acru; a (se) înăcri. ♦ Refl. A se altera, a se strica.
2. Fig. A face să devină sau a deveni ursuz, supărăcios, urâcios. ♢ Expr. (Refl.)
A i se acri (cuiva) cu (sau
de)
ceva = a se plictisi, a se sătura de ceva. – Din
acru2.