alungá (alúng, alungát),
vb. – A îndepărta, a
goni, a
speria. Lat.
allŏngāre (Pușcariu 71; Candrea-Dens., 1024; REW 1853;
DAR); cf. it.
allongare, cat.
alunyar(se) și lat.
elongare › fr.
éloigner.
DAR și REW consideră că este posibilă der.
directă din
ēlŏngāre. Cf.
lung. – Der.
alungat, adj. (îndepărtat,
prigonit);
alungător, adj. (care
alungă; prigonitor).