vb. – A prelucra pieile și blănurile, a tăbăci. – Mr. argăses, argăsire. Ngr. ἀργάζω, aorist ἄργασα (DAR), cf. bg. argasvam. – Der. argăsar, s.m. (argăsitor); argăsărie, s.f. (acțiunea de a argăsi); argăsăriță, s.f. (argăsitoare); argăseală, s.f. (substanță de argăsit); argăsitor, adj. (care argăsește).
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK