, ascuțitori, s.f. Unealtă (sau aparat, mașină) cu care se ascut obiecte tăioase, se face vârf la creioane etc. – Ascuți + suf. -toare.
, ascuțitori, s.m. Persoană specializată în ascuțițul uneltelor tăioase. – Ascuți + suf. -tor.