aván (aváni),
adj. –
1. Barbar,
sălbatic,
crud. –
2. Tare, puternic. –
3. Isteț,
viclean. –
4. (Adv.)
Strașnic. Tc.
havan „trădător, perfid”, din arab.
hawwan (Șeineanu, II, 29); cf. ngr. ἀβάνις „calomniator”, ἀβανία „calomnie, opresiune”, sb.
avan „trădător”. Der.
avanie, s.f. (
batjocură), cuvînt care a
ajuns să se întîlnească cu fr.
avanie, de aceeași origine;
avănit, adj. (
sărac);
avaniță, s.f. (Trans., intrus), din sb.
avanica „
om crud”, care provine din aceeași
sursă turcă.