batál (batali),
s.m. –
Berbec, castrat, sau care nu este
bun pentru reproducere. Tc.
batal „inutil” (‹ arab.
batal „a schilodi, a
face să nu mai fie
bun”); cf.
alb., bg.
batal „inutil”, ngr. μπατάλιϰος „
grosolan,
mojic”. (G. Meyer 27; Scriban).
Presupunem că de aceeași origine trebuie să fie
batal, s.n. (
șanț), numit astfel
fiind vorba de
partea șoselei nefolositoare circulației. Din cuvîntul arab corespunzător provine sp.
baldar (Corominas, I, 376). Derivația propusă pentru
batal de Diculescu,
Elementele, 444, pe
baza gr. βάτης „reproducător”, este imposibilă fonetic și semantic. Cf. iud. sp.
batal „
fără lucru” (C. Crews,
Vox rom., XIV, 304), de aceeași origine.