s. f. 1. compartiment în interiorul unei construcții, al unui local, al unei încăperi. ♢ parte dintr-o sală de tribunal, în care iau loc acuzații în cursul proceselor. ♢ despărțitură într-un grajd. ♢ compartiment la malul unei ape pentru parcarea ambarcațiilor cu motor. 2. loc de refugiu pe marginea pistei de curse automobilistice pentru repararea rapidă a mașinilor. 3. ladă care servește la încărcarea-descărcarea animalelor pe o navă. 4. incintă acustică. (< fr. box)
vb. I. intr. a practica boxul1 (1). II. tr. (fam.) a lovi cu pumnii (ca la box). (< fr. boxer)
vb. tr. a împărți o încăpere în boxe. (< boxă)