cabániță (cabánițe),
s.f. – Mantie (se
spunea exclusiv de mantia de brocart cu
fir de
aur, distinctiv al domnitorilor din Moldova și Muntenia, dăruită de
Sultan). Var.
căbaniță, s.f. (
suman). Tc.
kapaniça, din per., arab.
qaba, cf.
caban (Șeineanu, II, 67); cf. bg., sb.
kabanica. Var circulă în
Banat.