cazán (cazáne),
s.n. –
1. Vas mare de metal,
căldare. –
2. Alambic. –
3. Căldare, formație geologică alpină. –
4. Companie de
ieniceri sau de
tătari (înv.) – Mr.
căzane, megl.
căzan. Tc.
kazan „
cazan” (Roesler 594; Șeineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1144; Ronzevalle 128); cf. ngr. ϰαζάνι,
alb., bg., sb., rut.,
rus.
kazan. – Der.
cazangiu, s.m. (meseriaș care construiește sau repară
cazane), din tc.
kazanci, cf. ngr. ϰαζαντζής;
cazangerie, s.f. (atelier de
cazane;
meseria de cazangiu).