s. f. 1. stare a unui corp care are un anumit grad de densitate. ♢ rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare. ♢ (fig.) soliditate, tărie; fermitate. 2. (mat.) coerență (2). 3. (log.) însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu. (< fr. consistance, it. consistenza)