coroánă (coroáne),
s.f. –
Podoabă pentru
cap în
formă de
cerc,
cunună. – Var. (înv.)
coronă. Lat.
corona (
sec. XVII). Este dublet al lui
cunună. Este posibil să fi intrat în
rom. indirect, cf. ngr. ϰορώνη, mag.
korona, bg.,
pol.,
rus.
korona. – Der.
(în)corona, vb. (a pune
coroana),
sec. XVII;
coronație, s.f. (înv., încoronare);
coronament, s.n. (cornișă), din fr.
couronnement;
coroniște, s.f. (
plantă, Coronilla
varia).