hazná (haznále),
s.f. –
1. Tezaur, visterie. –
2. Depozit, rezervor. – Mr.
haznă, megl.
aznă. Tc.
haz(i)ne (Roesler 607; Șeineanu, II, 214; Lokotsch 857; Ronzevalle 86), cf. ngr. χαζνές,
alb.
haznë, sb.
(h)azna,
rus.
hazná. – Der.
haznagiu, s.m. (vidanjor);
haznatar (var.
haznadar, haznetar, hasnadar), s.m. (vistiernic), din tc.
haznadar, cf. sb.
haznadar.