la
prep. –
1. Spre, către, în direcția (
indică mișcarea). –
2. Pînă, înspre,
aproape de (
indică mișcarea și poziția). –
3. În, în
apropiere (
indică mișcarea și poziția). –
4. În. –
5. Acasă la, în
casa lui. –
6. În privința, cu
privire la;
urît la față (Beldiman);
se pricepea la cazane (Galaction). –
7. (
Indică timpul);
la nouă (Rebreanu). –
8. În
timpul, pe durata (
arată o coincidență temporală). –
9. Cu prilejul, cu ocazia, pentru; „nu
iei și-un curcan
fript la
drum?” (Alecsandri). –
10. Pe parcursul, în
timpul (
indică un obiectiv temporal). –
11. În
fața,
față de (
indică finalitatea);
bun la Dumnezeu. –
12. (Formează dativul);
să ne fie traiul bun la toți romînii (Alecsandri). –
13. În
jur de, aproximativ (în
loc de
ca la);
sint la opt ani de cînd i sint detoriu (
Doc. 1610). –
14. A (formează genitivul, cînd este însoțit de un numeral);
ibovnică la doi veri (pop. Jarnik). –
15. Mult, de mai
multe ori (exprimă în
parte aceeași
idee cu partitivul fr.);
începuseră să-și care la pumni (Rebreanu). – Mr., megl., istr.
la. Lat.
illac ad, formă întărită a prep. (Meyer-Lübke,
Rom. Gramm., III, 364; Pușcariu 929; REW 4265; Candrea-Dens., 933; Weigand,
Jb., X, 437;
Pascu, I, 105; cf. Moser 436). Întrebuințările sînt în
general cele ale prep.
a, pe care a înlocuit-o
aproape complet. Formarea dativului cu
la (ca în
rom.
a), este paralelă formării cu art. encl.,
fără să se
poată preciza
regula de întrebuințare;
îți spun ca la un frate (
Creangă) este la
fel de
corectă,
deși poate mai
puțin frecventă decît
îți spun ca unui frate. Se
poate doar
nota că dativul cu
la pare să fie
preferat cînd urmează după un
alt dativ sau genitiv de același
număr;
chestiunea acordării drepturilor civile la femei (J. Bart), nu
femeilor; și că acest dativ
apare cu
la pare să
indice o
idee mai
generală decît cealaltă
formă. Pentru genitivul cu
la, cf.
a. Ultima folosire a lui
la diferă de partitivul fr., întrucît
indică o
repetare frecventă a acțiunii verbale.