molfăí (molfăiésc, molfăít),
vb. – A
clefăi, a
morfoli. – Var.
morfăi, molfeca. Creație expresivă, cf. var. lui
morfoli, fonfăi, fîlfîi, corfoși. Der. din sl.
mlŭriti „a se
frămînta” (Cihac, II, 202) este improbabilă. – Der.
molfă, s.f. (tumoare), prin încrucișare cu
bolfă;
molfăit, s.n. (clefăială).