nesăbuít (nesăbuítă),
adj. – Exagerat, disproporționat, nechibzuit. Origine necunoscută. Scriban
indică var.
nesăbăduit și mag.
szabadni „a fi
îngăduit”; ambele indicații sînt
puțin sigure.
Apare deja din
sec. XVII. – Der.
nesăbuire, s.f. (nechibzuință, lipsă de considerație);
nesăbuință, s.f. (nechibzuință).