piștí
,
piștésc, vb. IV
1. (înv. și reg.; despre lichide) a curge încet, a se scurge; a se
prelinge din ...; a izvorî, a țîșni, a ieși la suprafață.
2. (despre recipiente, terenuri, găuri etc.) a lăsa să picure, să curgă încet sau să țâșnească un lichid.
3. (refl.; reg.; despre
copii) a se
scăpa pe el (ea); (despre
păsări) a murdări cu găinaț, a se găinăța.
4. (reg.) a se mișca, a se urni (dintr-un loc).