tranz. A face să se prăbușească. /<bulg. probusa(se)
intranz. 1) (despre obiecte masive) A cădea brusc (și cu zgomot) de la înălțime sfărâmându-se. 2) (despre guverne sau regimuri reacționare) A cădea de la putere (fiind depășit de evenimente). 3) (despre ființe) A cădea sau a se lăsa cu toată greutatea corpului; a se trânti. 4) (despre ape) A curge cu repeziciune de pe un loc abrupt (formând o cascadă); a se prăvăli. 5) fig. (despre planuri, speranțe, vise etc.) A se risipi până la dispariția completă; a înceta să mai existe; a se spulbera. 6) fig. A cădea într-o stare inferioară celei precedente; a regresa; a decădea. /<bulg. probusa(se)
f. 1) A PRĂBUȘI și A SE PRĂBUȘI. 2) fig. Încetare de a mai exista; sfârșit; dispariție. 3) Rezultat nereușit al unei acțiuni; insucces; eșec. /v. a (se) prăbuși