răpștí (răpștésc, răpștít),
vb. –
1. A
murmura. –
2. (Refl.) A
certa, a
mustra. Sl.
rŭpŭtati, rŭpŭștą (Miklosich,
Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 306; Conev 102), cf.
ceh.
rep(o)tati „a
face zgomot”,
rus.
roptatĭ „a
face zgomot”. – Der.
răpște, s.f. (înv.,
ceartă);
răpștitor(iu), s.m. (înv., cîrtitor).