sărîntóc (-ci),
s.m. – (Trans.,
Banat)
Sărac,
calic. – Var.
sărăntoc. Mag.
szarándok „pelegrin” (Bogrea,
Dacor., I, 272); pentru semantism, cf.
calic. Der. din sl.
sirotŭkŭ „
orfan” (Tiktin;
Pascu,
Arch. Rom., VII, 573) este numai indirectă. Este dubletul lui
sărîndic, s.m. (Maram.,
orfan).