săpălău
,
săpălaie, s.n. (reg.)
1. sapă mare și
grea.
2. (în forma:
sapălău) târnăcop.
3. târnăcop a cărui
parte metalică e ascuțită la un
capăt și în formă de ciocan la celălalt
capăt;
ghionoi.
4. lopățică cu care se curăță de
pământ brăzdarul și
cormana plugului;
otic.
5. (în forma:
sapălău) unealtă cu care se jupoaie scoarța de pe
trunchiurile de copaci.