scrin (-nuri),
s.m. Comodă, mobilă cu
rafturi. – Mr.
scriná. Sl.
skrina, skrinija, prin intermediul bg.,
rus.
skrin (Miklosich,
Fremdw., 126; Tiktin; Densusianu,
Rom., XXXIII, 285), cf.
alb.
skrinë (Meyer 385), mag.
szekrény; este dubletul lui
sicriu (var. înv.
secriu, sàcriu), s.n. (înv.,
cutie,
ladă;
coșciug), din mag. (Cihac, II, 575; Gáldi,
Dict., 97). Der.
directă din lat.
scrinium (Diez,
Gramm., I, 281; Cihac, I, 281; Koerting 8525) mu este posibilă. – Der.
scrinier(iu), s.m. (înv., arhivar).