n. 1) Fapt ce trebuie ținut ascuns; lucru care nu trebuie divulgat; taină. 2) Mijloc ascuns, cunoscut de un număr redus de persoane, care asigură reușita unei acțiuni; cheie a succesului. 3) Loc izolat într-o închisoare. [Sil. se-cret] /<fr. secret, lat. secretus
1) Care este ținut ascuns; cunoscut unui număr redus de persoane. 2) Care este plasat în așa fel încât nu se vede; ascuns vederii; mascat; camuflat. 3) (despre persoane) Care își ascunde natura sau conduita sa adevărată; care nu face confidențe. 4) (despre sentimente, gânduri, stări sufletești) Care este păstrat în taină; tainic; ascuns. /<lat. secretus
f. 1) Eliminare a unor substanțe care constituie produsul activității glandelor din organism. 2) Substanță produsă de către aceste glande. ♢ Glandă cu ~ internă glandă care își elimină secreția în sânge. Glandă cu ~ externă glandă care își elimină secreția în mediul exterior. [G.-D. secreției; Sil. se-cre-ți-e] /<lat. secretio, ~onis, fr. sécrétion, germ. Sekretion