slăbíe1
,
slăbíi, s.f. (înv.)
1. (pop.) slăbiciune, debilitate fizică.
2. (reg.) anemie.
3. lipsit de tărie morală, de energie și de fermitate în acțiuni.
4. deprindere rea, cusur, defect, meteahnă, nărav, patimă, viciu.
5. (reg.) lipsă (de avere), nevoie, neavere, sărăcie.