, sofiști, -ste, s.m. și f. Filozof și retor în antichitatea greacă, la început adept al explicării raționale și materialiste a fenomenelor naturii (prin respingerea soluțiilor mistico-religioase), mai târziu adept al idealismului filozofic, care folosea ca metodă de discuție argumentarea sofistică. ♦ P.gener. Persoană care folosește sofismele, argumentația sofistică. – Din fr. sophiste, lat. sophista.