spășí (-șésc, -ít),
vb. – A
plăti, a purifica. – Var.
spăși, ispăși și der. Sl.
sŭpasti (Miklosich,
Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 356). – Der.
spăsenie, s.f. (ispășire), din sl.
sŭpasenije;
spăsitor, adj. (expiator);
Ispas, s.m. (sărbătoarea Înălțării
Domnului), din sl.
sŭpasŭ;
ispașe, s.f. (despăgubire pentru
daunele provocate de
vite în semănături), cf.
pol.
ispasz.