s.m. – Boier de rangul întîi, șef al armatei; în Mold. era pîrcălab de Cernăuți. – Spătarul al doilea, boier de rangul doi, locțiitorul spătarului. Mgr. σπάθαριος (Roesler 576; Murnu 52). – Der. spătăreasă, s.f. (nevastă de spătar); spătărel, s.m. (militar în subordinea spătarului); spătări, vb. (a exercita slijba de spătar); spătărie, s.f. (slujba și sediul spătarului; sala tronului; închisoare); spătăresc, adj. (al spătarului).