vb. I. tr. 1. a face speculă. ♢ a înșela (pe cineva). ♢ a profita de o anumită împrejurare cu scopul de a dobândi avantaje personale. 2. a face tranzacții de valori. II. intr., tr. a face speculații (1), deducții. (< fr. spéculer, lat. speculari)
s. f. 1. comerț ilicit prin dosirea de mărfuri și vinderea lor, cu suprapreț. ♢ dare de bani cu dobândă mai mare decât cea legală. 2. speculație (2). (< specula)