străgălíe (-íi),
s.f. –
Disc, rotiță, care are diferite întrebuințări și aplicații, la capătul
osiei carului, la
masa olarului, la
mașinile de gătit cu
cărbune etc. – Var.
stragalie, rastagalie. Ngr. τροχαλία „scripete” (cf. Diculescu,
Elementele, 462, care se gîndește totuși la gr.). probabil alterat de contactul cu alte
cuvinte care exprimă
ideea de „rotunjime”, cf. ngr. στρογγύλος „
rotund” (Cihac, II, 704), ngr. στραγγαλία „laț” (Scriban).