tîrnáț (-țuri),
s.n. –
Pridvor,
cerdac deschis al fațadei sau pe
două sau
trei laturi ale casei. Mag.
tornác (Miklosich,
Fremdw., 133; Cihac, II, 533; Gáldi,
Dict., 162), cf. cr., slov.
trnac, rut.
tornac. Der. din lat.
internatĭum (Philippide,
Principii, 44) nu este posibilă. Mai
ales în Trans.